Propunerea

Alergam printr-o padure de brazi,soarele parea a apune ,iar cantecul pasarilor imi mangaiau urechile...totul era intr-o perfecta liniste.Imi simteam picioarele goale pasind pe iarba moale si umeda ,era atat de placut !Imi placea acea stare de moleseala ,de caldura ...imi doream ca sa raman acolo in padurice pentru totdeauna!


-Deschide ochii ,fiule!Esti puternic,tocmai te-ai eliberat din lanturi si renunti,hai lupta cu boala,lupta!


Acea voce suava ma incanta ..parea vocea unui tata iubitor care-si roaga fiul sa lupte...ce mi-asi dorii ca tatal meu sa fie asa!

Deodata realitatea ma izbi,eram bolnav si batranul de pe punte ma ingrijea,saracul,tandretea sa ma uimea si ma incanta in acelasi timp...si acum intrebarea capcana:de ce avea grija de mine,oricum aveam sa mor,de ce:credea oare ca am bani sa-i ofer?...oricum nu avea nevoie locuia, la clasa a I-a.Am incercat totusi sa deschid ochii,dar lumina din incapere ma orbea,in fata mea se releva treptat o incapere luxuroasa cu perdele din tafta rosie,un pat cu baldachi maro iar in mijlocul camerei se afla un covor persan .

Totul parea impecabil,mi-se parea ca visez dar stiam ca mintea mea nu poate sa-si imagineze asemenea frumuseti nemai vazute de mine ,lumina inca-mi mai deranja ochii sensibili dar ma obijnuisem cu ea ,omul asistent intra in incapere pare se de pe balconul navei si-mi zambi,am incercat la randul meu sa-i zambesc dar din pacate nu rezulta decat un ranjet ofilit.

-Cum te simti?ma intreba batranul?

In acel moment ma chinuiam sa imi aleg cuvintele,dar nu reuseam!

-Nu te forta,nu-mi raspunde acum!

-Cat timp am fost inconstient?am intrebat eu cu o voce de om bolnav?

-O luna intreaga,esti foarte slabit acum dar nu-ti fa probleme ,cand vom ajunge pe uscat te vei simti mult mai bine!

-Dar...nu mai avem de stat decat 3 saptamani ,si in acest timp sigur ca ma voi insanatosi ,nu trebuie sa va asumati responsabilitatea pentru mine.Am spus eu cu durere in gals,incepeam sa obosesc,totul in jurul meu se invartea ,vocea omului imi suna deodata in urechi

-Odihneste-te ,si apoi vom vorbi serios!

A mai trecut o saptamana pana m-am inzdravenit ,culoarea in obraji incepu sa reapara ,ma ingrasasem cu vreo 3 kilograme pentru ca mancam zilnic mancaruri deliceoase,totul parea linistit,regretam ca se apropia sfarsitul acestei calatorii.

Era o seara linistita cand am hotarat sa ies afara pe puntea vaporului si sa inhalez aer proaspat de ocean.Toata lumea se uita la mine cu o uimire-n ochii,presupun ca sa intrebau cum un baietel ca mine a scapat de aceasta boala .

M-am asezat pe un scaun cam subred ,privind la intinderea vasta a apei.Eram atat de mic in comparatie cu maretia apei care se perinda pe mii de mile maritime.In spatele meu aparu omul care ma saluta cu respect,se vedea ca apartine unei sociatati moderne...

-Trebuie sa vorbim!Tu ai unde sa te duci dupa ce calatoria sa va termina?

-Nu ,am raspuns eu incet ,sfios,dar acest lucru nu trebuie sa va macine pe dumneavoastra ,ma descurc eu cumva!

-Pai tocmai vreau sa va ofer un post ..

-Ce post?

-Eu am o mosie in Chile,la malul oceanului si ma intrebam daca nu vrei sa vii la noi si sa te initiem in arta scrisului ?Ca apoi sa ne devii secretar?

Ma uitam uimit la el,spernad parca sa disting in ochii lui vre-un secret ascuns,poate era doar bun la suflet sau poate vroia sa-mi faca rau...nu stiu

-Domnule.. va-si fi foarte recunoscator daca m-ati ajuta ,nici nu stiu cum sa va multumesc ca ati avut grija de mine cand am fost bolnav,va sunt profund recunoscator...

-Acum ca o sa lucrezi la mine ar trebui totusi sa te prezinti.

-Oh ma scuzati ma numesc Jhonatan Eioux .am raspuns eu incurcat si bucuros

-Incantat de cunostinta ,eu ma numesc James Rossetti,sau mai bine spus lord James Rossetti!

M-am uitat la el lung ,uimit de rangul sau social intrebandu-am in acelasi timp cum de-si practica meseria de doctor cand el are bani si pentru urmatoarea viata?

Am ajuns la concluzi ca cel mai bun lucru pentru mine era sa profit din afacerea asta ,Rossetti avea sa ma ajute sa capat o slujba ,iar daca nu mergea bine ramaneam cu o profesiune ,plus aveam posibilitatea sa invat sa scriu si sa citesc ,sa ma duc la o scoala ...cat mi-am dorit acest lucru ...sa fiu intr-un colectiv de copii !

Maine aveam sa parasesc vaporul si sa megem 50 de mile pana la mosia Row&Row ,urmam sa-i intalnesc familia lui James ...speram sa fiu aceptat.